Arată ca un stilou subțire sau ca o bucată de lemn șlefuit. Vârful e metalic și nu se tocește. Scrie o linie gri, fină, asemănătoare celei de creion, dar nu are nevoie de ascuțitoare, de rezerve sau de cerneală. Producătorii îl numesc „interminabil”, iar numele descrie destul de exact principiul.

Pentru a-l înțelege, trebuie să ne întoarcem cu cinci sute de ani în urmă.

Desenul cu vârf de argint

Înainte ca grafitul să devină un material obișnuit de scris, artiștii europeni desenau cu un stil metalic, de obicei din argint. Tehnica se numește, în italiană, „punta d’argento”, adică vârf de argint. Hârtia era pregătită în prealabil cu un strat fin, ușor abraziv. La contactul cu el, metalul lăsa o urmă foarte subțire.

Liniile erau delicate și nu se puteau șterge. Cu timpul, argintul de pe hârtie se oxida și căpăta o nuanță caldă, maronie. Multe dintre desenele pregătitoare ale maeștrilor Renașterii, inclusiv studii atribuite lui Leonardo, sunt realizate în această tehnică sau în variante ale ei cu alte metale.

Metoda avea un dezavantaj evident: cerea hârtie special pregătită. Pe o foaie obișnuită, vârful de argint aproape nu lăsa nicio urmă.

Aliajul care scrie pe hârtie obișnuită

Creioanele interminabile de astăzi rezolvă tocmai această problemă. Vârful lor e făcut dintr-un aliaj metalic, cunoscut sub numele comercial Ethergraf, conceput să lase urmă pe hârtia de birou, fără nicio pregătire. Producătorul descrie procesul ca pe o reacție de oxidare la contactul cu fibrele hârtiei. Rezultatul e o linie gri, apropiată de cea a unui creion obișnuit, pe care producătorul o prezintă drept permanentă, ca a cernelii.

Pentru că nu se consumă material, așa cum se consumă mina de grafit, vârful nu se uzează în condiții normale de folosire. Nu se rupe în geantă, nu se ascute și nu lasă urme negre pe degete.

Are, desigur, și limite. Linia e mai palidă decât cea a unui pix, așa că nu e instrumentul potrivit pentru semnarea unui contract. E în schimb foarte potrivit pentru notițe, schițe, socoteli pe marginea unei foi sau desen.

Forma, o temă în sine

Odată rezolvată partea tehnică, designerii italieni care au dezvoltat aceste instrumente s-au concentrat pe formă. Unele modele au fost desenate de studioul Pininfarina, cunoscut mai ales pentru automobilele pe care le-a proiectat. Altele pornesc tot de la Leonardo: un model are forma unei pene și e inspirat, potrivit producătorului, din studiile lui despre zborul păsărilor.

Creionul în formă de pană are corpul din lemn de arțar vopsit în negru și se sprijină pe o bază metalică, într-o reinterpretare a vechii combinații dintre peniță și călimară. E lucrat manual, în Italia.

Pe lângă el există o întreagă familie de creioane interminabile, de la modele simple, colorate, potrivite pentru un birou de acasă, până la variante din aluminiu sau lemn, gândite ca obiecte de colecție.

Un obiect pentru cine scrie de mână

Instrumentele de scris au rămas printre cele mai frecvente cadouri, deși scriem din ce în ce mai puțin de mână. Poate tocmai de aceea. Un obiect care nu se termină și nu are nevoie de nimic se potrivește bine cu ideea de cadou durabil.

Iar povestea lui, de la vârful de argint al Renașterii până la aliajul de astăzi, e genul de detaliu pe care cel care îl primește îl va povesti mai departe.