A aduce un animal de companie în viața noastră este o decizie plină de bucurie și afecțiune. Fie că este vorba de loialitatea unui câine, torsul liniștitor al unei pisici sau prezența tăcută a altui companion, legătura pe care o formăm este specială. Însă, odată cu această bucurie vine și o responsabilitate semnificativă. În România, deținerea unui animal de companie nu înseamnă doar dragoste și îngrijire, ci și respectarea unui set clar de reguli și obligații legale.

Acest cadru legislativ nu este menit să fie o povară, ci un ghid pentru a asigura bunăstarea prietenilor noștri ne-cuvântători, sănătatea publică și siguranța tuturor în comunitate. Cunoașterea și respectarea acestor norme este esențială pentru orice proprietar responsabil. Ignorarea lor poate duce la consecințe neplăcute, inclusiv amenzi substanțiale și, în cazuri grave, chiar răspundere penală.

Cu ajutorul veterinarilor de la Joyvet – Cabinet Veterinar Sector 3, am realizat acest articol care își propune să fie ghidul tău practic și accesibil în navigarea acestor responsabilități legale. Vom explora împreună principalele obligații, de la identificare și sterilizare, la îngrijirea medicală și comportamentul în spațiul public, pentru a te ajuta să fii un stăpân informat și pe deplin în legalitate. Dacă ai nelămuriri la care nu găsești răspuns, oricând ii poți contacta la 0731803803, fie prin apel sau pe whatsapp.

1. Identificarea și înregistrarea

Microciparea obligatorie pentru câini: Unul dintre pilonii legislației românești este identificarea clară a câinilor. Conform OUG nr. 155/2001 și detaliat prin Ordinul ANSVSA nr. 1/2014, toți câinii cu stăpân trebuie identificați obligatoriu printr-un microcip. Acesta este un mic dispozitiv electronic, implantat subcutanat de către un medic veterinar autorizat, care conține un cod unic la nivel internațional. Procedura este simplă, asemănătoare unei injecții.

Termene: Câinii nou-născuți trebuie microcipați în maximum 90 de zile de la fătare, dar obligatoriu înainte de a fi vânduți, donați sau scoși în public. Dacă ai un câine adult nemicrocipat, trebuie să faci acest pas înainte de vânzare, donare, vaccinare antirabică sau plimbări în spații publice.

RECS – baza de date națională: Odată microcipat, câinele tău trebuie înregistrat în Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân (RECS), gestionat de Colegiul Medicilor Veterinari. Acest registru centralizează datele microcipului, ale câinelui și ale proprietarului, precum și informații medicale esențiale (vaccinări, sterilizare). Înregistrarea se face de către medicul veterinar odată cu microciparea.

Actualizarea datelor: Ești responsabil legal să menții datele din RECS la zi! Orice schimbare – vânzare, donare, pierdere, furt, deces sau modificare a adresei/telefonului tău – trebuie notificată medicului veterinar în termen de maximum 7 zile. Acuratețea RECS este vitală pentru a putea recupera un câine pierdut sau pentru ca autoritățile să te poată contacta la nevoie.

Și pisicile? Deși microciparea nu este obligatorie prin lege pentru pisicile deținute în general în România, este recomandată pentru siguranța lor. Devine însă obligatorie dacă dorești să călătorești cu pisica în afara țării, fiind o condiție pentru eliberarea pașaportului european. Reține că există discuții și propuneri la nivel european care ar putea, în viitor, să impună microciparea obligatorie și pentru pisici la vânzare/donare.

Sancțiuni: Nerespectarea obligației de microcipare și înregistrare în RECS pentru câini se pedepsește drastic: amendă între 5.000 și 10.000 lei! Mai mult, un câine găsit în spațiu public fără microcip este considerat legal câine fără stăpân și poate ajunge în adăposturile publice.

2. Sterilizarea

Obligatorie pentru câinii de rasă comună: Legislația românească (OUG 155/2001, modificată prin Legea 258/2013) impune sterilizarea obligatorie a câinilor aparținând rasei comune și metișilor acestora, indiferent dacă au sau nu stăpân. Scopul principal este combaterea suprapopulației canine și reducerea numărului uriaș de animale abandonate.

Ce înseamnă „rasă comună”? Deși legea inițială nu a definit clar termenul, propuneri legislative recente (sfârșit 2024) tind să clarifice: câinele de rasă comună este cel care nu are certificat de origine (pedigree) și drept de montă. Practic, majoritatea câinilor care nu sunt destinați reproducerii controlate în cadrul asociațiilor chinologice intră sub incidența legii.

Vârsta recomandată: Sterilizarea se face de obicei la vârsta de 4-6 luni pentru femele și 6-8 luni pentru masculi.

Excepții: Există excepții pentru „exemplarele cu regim special” (probabil câini utilitari – poliție, salvare etc. – și cei de rasă pură cu drept de montă), deși definiția legală exactă în normele metodologice (HG 1059/2013) necesită clarificări.

Și pisicile? În prezent (aprilie 2025), sterilizarea pisicilor nu este obligatorie prin lege. Însă, recunoscând problema similară a suprapopulației feline, există propuneri legislative importante în dezbatere (sfârșit 2024) care vizează extinderea obligativității sterilizării și pentru pisicile de rasă comună și metișii acestora. Dacă aceste propuneri vor fi adoptate, regulile se vor alinia.

Sprijin financiar: Costul sterilizării poate fi o problemă. Legea permite autorităților locale (primării, consilii județene) să subvenționeze costurile sterilizării pentru câinii (și potențial pisicile) de rasă comună ai persoanelor fizice, prin contracte cu medici veterinari sau asociații de protecție. Interesează-te la primăria locală despre campaniile de sterilizare gratuite sau subvenționate!

Sancțiuni: La fel ca în cazul nemicrocipării, nerespectarea obligației de sterilizare a câinilor de rasă comună se sancționează cu amendă între 5.000 și 10.000 lei. Dacă legea se va extinde, aceeași amendă s-ar putea aplica și pentru pisici.

3. Sănătate și bunăstare

Vaccinarea antirabică: Este obligatorie anual pentru toți câinii și pisicile de peste 3 luni. Rabia este o boală mortală, transmisibilă la om, iar vaccinarea este singura cale de prevenție eficientă. Refuzul vaccinării se sancționează cu amendă între 400 și 1.000 lei. Data vaccinării se notează în carnetul de sănătate (și în RECS pentru câini).

Deparazitarea: Ești obligat să asiguri deparazitarea periodică, internă și externă, a animalului tău, deparazitări pe care le poți găsi la orice farmacie veterinară. Medicii veterinari recomandă frecvențe specifice (ex: internă de 3-4 ori/an la câini, externă lunar). Acestea se înregistrează și ele în documentele animalului.

Obligații generale de bunăstare (Legea 205/2004): Legea-cadru privind protecția animalelor stabilește că orice proprietar trebuie să asigure:

• Un adăpost corespunzător.
• Hrană și apă suficiente și proaspete.
• Mișcare adecvată.
• Îngrijire și atenție.
• Asistență medicală promptă, atât preventivă, cât și curativă.

Interdicții stricte: Legea interzice categoric abandonul, relele tratamente, brutalitățile și cruzimea. Anumite acte de cruzime (uciderea fără drept, schingiuirea, luptele între animale, zoofilia, intervenții chirurgicale nemotivate medical precum tăierea cozii/urechilor, folosirea animalelor vii pentru dresaj agresiv, separarea puilor de mamă sub 8 săptămâni pentru vânzare) sunt considerate infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 7 ani și/sau amendă penală. Instanța poate dispune și confiscarea animalelor și interdicția de a mai deține animale. Important: sterilizarea NU este considerată infracțiune!

4. Responsabilitate în spațiul public

Igiena: Ai obligația legală de a menține curățenia în spațiile publice (parcuri, străzi, trotuare), în spațiile adiacente acestora și pe căile de acces comune (scări de bloc). Asta înseamnă, în primul rând, să strângi întotdeauna dejecțiile câinelui tău.

Supravegherea: Nu lăsa niciodată animalul liber și nesupravegheat în spații publice. Acesta trebuie controlat pentru a nu reprezenta un pericol pentru oameni sau alte animale și pentru a nu provoca pagube. Nerespectarea poate atrage amenzi (ex: 100-500 lei, conform Legii 61/1991 sau HCL-urilor locale).

Câinii periculoși: Pentru anumite rase de câini considerate periculoase sau agresive (conform OUG 55/2002), există reguli mult mai stricte privind purtarea botniței, lesei și condițiile de deținere.

5. Documentația esențială: actele de Identitate ale animalului tău

Carnetul de Sănătate: Eliberat de veterinar la microcipare/înregistrare RECS, este „buletinul” câinelui tău. Conține datele de identificare (inclusiv cod microcip) și istoricul medical (vaccinări, deparazitări, sterilizare). Ai obligația să îl ai asupra ta când ieși cu câinele în spații publice.

Pașaportul European: Necesar doar dacă călătorești în afara României (în special UE) cu câinele, pisica sau dihorul domestic. Se eliberează la cerere de către un vet autorizat, doar pentru animale microcipate.

Concluzie

Respectarea legislației privind animalele de companie în România poate părea complexă, dar este fundamentul unei conviețuiri armonioase și sigure. Principalele obligații – microciparea și înregistrarea câinilor, sterilizarea celor de rasă comună (cu posibila extindere la pisici), vaccinarea antirabică, asigurarea bunăstării generale și conduita responsabilă în public – nu sunt doar cerințe legale, ci și dovezi ale responsabilității tale.